Schimbarea costa mai putin decat evitarea ei
Expert Projects
Meniu top Prezentare Noutati Activitati Programe Resurse Parteneri
       
  P Pe acest site poti sa experimentezi schimbarea...  
       
   

Constructionismul reprezinta o noua orientare In sociologie care se bazeaza In principal pe lucrarile lui Gergen aparute dupa 1990 si desemneaza abordari diverse ale modului cum poate fi cunoscuta realitatea si mai ales cum pot fi construite realitatile. Exista definitii diverse ale constructionismului social, prin Insasi natura sa, datorita faptului recunoasterii realitatii multiple generate de interactiunile diverse dintre indivizi care construiesc aceste realitati. Prin Insasi natura sa, constructionismul nu poate genera o definitie unitara datorata faptului ca orice cunoastere este construita social. Teoriile constructionismului poate fi exploatata In dezvoltare organizationala, dezvoltarea comunitara si managementul populatiilor vulnerabile si devaforizate. Dintre caracteristicile semnificative, amintim:

  1. Aceasta abordare considera ca realitatea nu poate fi cunoscuta In sine si afirma existenta unor multiple realitati construite In interactiunile dintre indivizi. “Ancheta constructionismului social se concentreaza In principal asupra explicarii proceselor prin care oamenii descriu, explica sau interpreteaza lumea In care traiesc (incluzandu-se pe ei Insisi)” (Gergen, 1985: 266). Constructionismul social este interesat In comunicarea despre si relatiile dintre oameni si de procesul de producerea sensului In interactiunile sociale. Un punct de plecare este reprezentat de faptul ca oamenii, In aceleasi circumstante, sunt capabili sa produca constructii sociale foarte diferite ale aceleasi realitati.
  2. Limbajul, comunicarea si discursul sunt considerate drept mijloace de interactiune dintre indivizi care construiesc realitati multiple. “Constructionismul social considera ca realitatile sunt create de oameni care comunica prin imtermediul limbajului, fiecare influentand si limitand raspunsurile celorlalti. In aceasta abordare area de interes nu este reprezentata de individ, ci de reteaua interactiunilor dintre indivizi. Aceasta abordare se preteaza la analiza cailor prin care se creaza realitatile In organizatii (…) Constructionismul se refera In atentia noastra la procesul prin care oamenii construiesc o imagine despre problemele organizatiei si procesul prin care Impreuna cu ei construim sau co-construim o noua istorie care include solutiile problemei” (Campbell, Coldicott si Kinsella, 1994:). Aceasta inseamna ca organizatiile umane reprezinta modalitatile diferite In care oamenii le definesc prin explicatii, Intelegeri personale aduse In sfera negocierilor cu ceilalti.
  3. Constructionismul social se concentreaza asupra relatiilor prin care actorii sociali construiesc realitatile. “Abordarea constructionismului social pleaca de la supozitia ca termenii prin care lumea este Inteleasa sunt artefacte sociale, productii istorice ale schimburilor dintre oameni” (Gergen, 1985: 267).
  4. Aceasta abordare considera ca distinctia subiect-obiect nu este suficient de productiva si generativa, pastrand un dualism care considera ca subiectul si obiectul sunt independente una fata de alta. “Constructionismul social abandoneaza iluzia al fisurii ontologice dintre subiect si obiect si o Inlocuieste cu o realitate intersubiectiva . Constructionismul social crede In ideea ca realitatea este considerata un proces interactiv pentru ca oamenii dau sens experientelor proprii prin interactiunea constanta cu mediul” (Haar, 2002: 26). Cooperider si colab. (1995) considera ca postmodernismul se Intoarce In teoriile sociale prin faptul ca viziunea constructionista depaseste “toate supozitiile de tipul separarii dintre subiect si obiect, dintre observator si observat, cuvintele vazute ca instrumente, rigoarea descoperirii modelelor si legilor imuabile…” (Cooperider si colab., 1995)
  5. Cunoasterea si realitatea sociala sunt dependente de relatiile sociale si de procesele de negociere dintre oameni. In ultimii ani, sociologia cunoasterii a rafinat abordarea constructionismului social prin aceea ca toata cunoasterea realitatii este o creatie umana mai mult decat o oglinda a realitatii independente. “Constructionismul social considera ca atunci cand noi Incepem sa observam sau sa vorbim despre ceea ce este, de fapt construim o realitate sociala” (Haar, 2002).

Haar (2002) reuseste o analiza a constructionismului social propunand o schema a perspectivelor pe care le introduce aceasta abordare:

De la …

La …..

Lumea cunoscuta este independenta de observator

Lumea cunoscuta exista In relatie cu cei care acumuleaza cunostinte despre ea

O singura realitate

Multiple realitati construite

Observator neutru

Observator implicat, constructor al realitatii

Reprezentari care reflecta realitatea

Reprezentari ca constructii sociale si relationale

Cunoastere si teorii obiective a-istorice si a-culturale

Cunoastere si teorii construite local si cultural

Limbajul ca o pictura sau reprezentare

Limbajul ca interpretare, forma a actiunii sociale

Metode cantitative pentru studierea naturii reale a lumii

Metode calitative pentru studierea caracterului social si relational ale realitatilor construite

Stiinta ca o activitate individuala, intelectuala

Stiinta ca un proces social sau o activitate relationala

Dominanta unei voci (monolog)

Voci multiple (dezbatere)

Tabel: Noi perspective introduse de constructionismul social

 
   
       
Harta Contact Copyright Termeni Meniu bottom